GOVIA, OBICEI DE PRIMAVARĂ DIN CÂMPIA ROMANAŢIULUI


de Prof. Mirela Cojoc

Muzeul de Arheologie şi Etnografie Corabia


Acest aricol conține 6 poze

În partea de sud-est a Olteniei, la confluenţa Oltului cu Dunărea, se află Romanaţiul, o zonă etnografică în care principalele ocupaţii ale locuitorilor au fost din cele mai vechi timpuri agricultura, creşterea vitelor, meşteşugurile casnice, pescuitul, vânatoarea şi comerţul.

Originea obiceiurilor şi tradiţiilor de pe aceste meleaguri derivă din specificul geografic, socio-istoric şi cultural al zonei de câmpie, zonă cu caracter pastoral-agricol.

Alături de cultele legate de sfinţii creştini, obiceiurile şi tradiţiile unei comunităţi rurale sunt practici vechi, de împlinire a vieţii şi a muncii, de prevenire a factorilor malefici, constituind un al doilea suport moral în viaţa materială şi spirituală a oamenilor.

Obiceiurile şi tradiţiile de primăvară păstrează urmele vechilor ritualuri de început de An Nou Pastoral şi sunt adevărate scenarii de înnoire anuală a timpului la sărbătoarea precreştină închinată Cavalerului Trac, divinitate autohtonă de origine traco-dacică, foarte bine reprezentată la nord de Dunăre în aşezările antice din teritoriul sucidavens. Aici s-au descoperit plăci de marmură cu reprezentări ale Cavalerului Trac, un tânar călăreţ în galop însoţit de câini şi acoliţi de vânătoare. Divinitatea era considerată patronul vegetaţiei tinere şi al animalelor, "deschizătorul anului şi al verii pastorale".

Peste sărbătoarea arhaică, biserica creştină a suprapus celebrarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cu reprezentări iconografice similare cu cele ale Cavalerului Trac.

În religia precreştină se aduceau sacrificii fitomorfe acestei divinităţi, ramurile verzi de salcie cu mâţisori, având rol magic de protecţie şi de alungare a spiritelor malefice din gospodării. Aceste ritualuri persistă şi astăzi, în credinţa populară Sfântul Gheorghe apără vitele şi holdele de strigoaicele care le iau mana; de aceea, în ziua sărbătorii, se împodobesc porţile gospodăriilor, uşile caselor şi căile de trecere cu ramuri verzi de salcie şi cu o altă plantă magic-protectoare numită "laptele cucului", "ca să aibă oile lapte tot timpul anului şi să fie ferite de boli".

Ramurile verzi de salcie se găseau la tot pasul pe malurile Dunării şi ale Oltului, simbolizând înnoirea naturii la început de An Nou Pastoral, optimismul oamenilor şi triumful vieţii de-a lungul veacurilor.

Viaţa aşezărilor rurale tradiţionale oltene însemna, înainte de toate, un timp al sărbătorilor de care se leagau credinţe, gesturi, obiecte cu un pronunţat rol magic, iar obiceiurile şi tradiţiile aveau rolul de a regla şi consolida relaţiile intercomunitare. Astfel, Govia este un obicei ce se practica în Câmpia Romanaţiului, la Sfântul Gheorghe ( în unele sate de pe valea Oltului şi a Dunării), în ziua de Florii ( în comuna Vădastra) sau a doua zi de Paşte ( în comunele Islaz şi Izbiceni). Cuvântul "govie" este regionalism de origine slavă, însemnând festivitate, solemnitate, serbare, horă.

În această perioadă, comunitatea sătească din câmpie încheia cu treburile casnice din timpul iernii (ţesut, tors, cusut) şi începea o serie de lucrări pastoral-agrare: alesul oilor, aşezarea stânelor, semănatul porumbului, curăţirea ogrăzilor şi a livezilor etc.

Obiceiul Goviei este atestat de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când meşteşugul ţesăturilor de interior ia amploare. În tehnica de lucru se păstrează unele elemente arhaice dar se îmbogăţeşte decorul, coloristica. Govia este un obicei care sugerează fala, mândria, etalarea priceperii şi maiestriei cu care femeile îşi decorau interioarele sau îşi realizau veşmintele. În arta populară românească sunt cunoscute armonia şi proporţiile, calităti estetice definitorii ale poporului nostru pentru felul cum a ştiut să-şi păstreze autenticul nealterat în realizarea acestor obiecte.

Femeile "îşi dădeau în Govie" tot ce lucrau mai frumos în timpul iernii: cămăşi, ii, boscele, batiste, ştergare, scoarţe etc. În această zi festivă, comunitatea locală le admira munca, pentru că fiecare fată sau femeie folosea decoruri în vogă în acea epocă, pentru acel spaţiu ( regiune, sat, cătun ) şi totodată era prilejul de afirmare socială a tinerelor fete de măritat.

Excluzând sărbătoarea pascală când era antrenată întreaga comunitate creştină, Govia, prin caracterul său spectaculos, tineresc, antrena întregul sat. Obiceiul avea, deci, o funcţie socială, de comunicare între membrii unei colectivităţi. Perioada de derulare, ziua de Sfântul Gheorghe, împlica un optimism aparte plin de magie, ca la orice sărbătoare de înnoire a timpului calendaristic.

Govia se derula astfel: cu câteva zile înainte de sărbătoarea creştină dedicată Sfântului Gheorghe, se constituia ceata de 7-8 feciori care participau efectiv la acest obicei. Aceştia tocmeau şi lautarii pentru Govie. De fapt, lăutarii erau tocmiţi o dată pe an, de feciori numiti “garanţi”, să cânte la toate horele şi obiceiurile din cursul acelui an.

În dimineaţa zilei de Sfântul Gheorghe, câţiva feciori mergeau la pădure cu una, două căruţe să taie crengi mari de salcie, strigând şi veselindu-se în văzul sătenilor, prevestind ca în sat se face Govie. Alţii, în câteva căruţe şi în isonul tarafului de lăutari, străbăteau uliţele satului, întrebând femeile dacă au "odoare" de strigat la Govie. “Odorul” este un regionalism, însemnând cadou, zestre, dota unei fete de măritat. Totodată, odorul era şi obiectul care mijlocea logodna unei fete cu un fecior, în sensul că aceasta i-l dăruia, simbolic, atunci când anunţau că era tocmită nunta celor doi. El consta într-o batistă, batic, mărgele sau alte bijuterii.

Odoarele “date în Govie” erau diverse obiecte cusute sau ţesute: batiste, tulpane, marame, mărgele, ii, căpătâie, perne, scoarţe, ştergare etc. Fiecare femeie îşi dădea odorul cel mai frumos, lucrat în iarna care trecuse.

După ce strângeau suficiente odoare, feciorii aşezau două-trei căruţe, formând o scenă, într-un anumit loc din sat: în poieniţă, în centrul satului, pe deal, pe vale. Scena improvizată era decorată cu ramurile verzi de salcie şi cu odoarele care erau agăţate pe acestea, formând o adevarată expoziţie de artă populară. Obiectele viu colorate ( culorile vii, tonurile de roşu sunt specifice obiectelor populare din zona de câmpie ), pe fundalul verdelui crud al ramurilor de salcie, alcătuiau un decor cromatic şi totodată confereau o notă de exuberanţă, asemănătoare zilelor însorite de vară din câmpia romănăţeană, ce invocau optimismul, căldura, sosirea verii şi veselia.

Spectacolul începea în amiaza zilei, după ce sătenii veneau de la biserică. Taraful de lăutari cânta cântece vechi, specifice Goviei şi zonei, cu versuri de dragoste sau amuzante de genul: " A cui eşti, de unde eşti?/ Eşti a lui mustaţă neagră/ Muşcate-ar neica de barbă…"

Între strofele cântecelor, feciorii, urcaţi în căruţele decorate, aveau pregătite odoare în mâini şi, ridicându-le, strigau în cor. Strigăturile difereau de la sat la sat. Pe valea Oltului, la Rusanesti, Izbiceni, Givarasti, Islaz, acestea erau: "Al cui e!!!". Pe Valea Dunării, la Celei şi Orlea, se striga: "Al cui e acest odor/ Să vie c-un polişor", iar în zona Corabia şi Vişina se folosea un regionalism, ca o atenţionare: "Areci!", apoi se striga în formulele amintite mai sus.

Din mulţime, veneau mândre, fetele şi femeile, care, în schimbul unor sume simbolice de bani, îşi recăpătau odoarele. Obiectele reflectau, de fapt, un anumit nivel social al posesoarelor acestora, după tehnica, materialele şi coloristica folosită.

În continuare, lautarii mai cântau o strofă şi apoi, în isonul muzicii, feciorii repetau secvenţa, până epuizau toate odoarele.

Uneori, se mai strigau în Govie şi copii mici, cu semnificatia să crească mari, sănătoşi şi voioşi precum această zi de sărbătoare. Feciorii îi ridicau şi strigau "Al cui e?" şi, spre amuzamentul mulţimii, copiii plângeau, fiind luaţi în braţe de mamele lor.

În unele sate, cum ar fi Vădastra, sătenii pregăteau la Govie, într-un loc lateral, colaci calzi, bucate coapte în ţeste, şi căni cu vin roşu, împărţindu-le participanţilor la sărbătoare ca alimente rituale, sporind astfel voia bună în comunitate.

După strigături, se încingeau horele. La început, la horă participau toţi sătenii, cu mic cu mare, apoi ramâneau la joc numai tinerii feciori şi fetele de măritat, continuând cu dansuri specifice zonei: Rustemul, Jianca, Sârba, Bordeiaşul, Trandafirul, Galaonul, Hora Nuţii etc. Obiceiul era un prilej de apreciere a hărniciei fetelor de măritat de către feciori, un prilej de a se lega viitoare căsătorii.

Voia bună ţinea până la lăsarea întunericului, când mulţimea se risipea, iar feciorii ( garanţii) plăteau lăutarii şi apoi împărţeau banii rămaşi.

În ultima jumatate de veac, meşteşugul ţesutului şi al cusutului s-a restrâns foarte mult, iar în cadrul obiceiului s-a schimbat un element esenţial: locul odoarelor de altădată l-a luat tablourile de familie, făcute cu prilejul unor evenimente din viaţa oamenilor: nuntă, botez, înmormântare. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, obiceiul a rezistat în viaţa culturală rurală pâna aproape de sfârşitul secolului XX, reunind comunitatea locală în zile de mare sărbătoare creştină. Practicându-se izolat în satele din Olt, Teleorman, Dolj, obiceiul a căpătat mai mult sensul de spectacol, pierzându-şi autenticitatea în defavoarea ritualului precreştin care a stat la baza lui, începutul Anului Nou Pastoral.

În scopul reînvierii acestui obicei, în aceste sate se organizează astăzi Govia, fiind implicate autorităţi locale, elevi, dascăli instructori, transpunând publicul prezent în lumea satului din trecut, cu rolul de a integra tradiţia în ambientul modern.

10.10
2019
Primarul orasului Corabia, domnul Iulică Oane, a semnat ieri, la sediul ADR SV Oltenia, proiectul „Investitii integrate pentru cresterea mobilitatii in Orasul Corabia
08.10
2019
🛑 Un milion de români au semnat Pactul pentru Bunăstare propus de PSD! ✍🏼
04.10
2019
🛑 KLAUS IOHANNIS PUNE IN PERICOL O GENERAȚIE ÎNTREAGĂ DE TINERI MEDICI!
02.10
2019
🛑 OPOZIȚIA ANUNȚĂ CĂ VA DA AFARĂ 400.000 DE ROMÂNI
30.09
2019
🛑 PACTUL NAȚIONAL PENTRU BUNĂSTAREA ROMÂNILOR
25.09
2019
🛑 A ÎNCEPUT CAMPANIA DE VACCINARE ANTIGRIPALĂ GRATUITĂ!
23.09
2019
ROMÂNIA, CEA MAI MARE CREȘTERE A COSTRUCȚIILOR DIN UE!
18.09
2019
🛑PNL și USR refuză să garanteze românilor că nu vor tăia salariile și pensiile dacă ajung la guvernare!
13.09
2019
Premierul României Viorica Dăncilă propune partidelor parlamentare semnarea Pactului național pentru bunăstarea românilor
12.08
2019
Primaria Orasului Corabia a infiintat un punct de acordare a primului ajutor
04.08
2019
Regulamentul festivalului Corabia de Aur 2019
09.07
2019
S-a stins din viața dr. Danielescu Gheorghe
07.07
2019
Caravana SMURD la Corabia - tehnici de prim-ajutor
01.07
2019
Minionii Feririciți - primul after school deschis în orașul Corabia
28.06
2019
Ziua Dunării Corabia 2019
04.06
2019
Spitalul Corabia, dotări de 2,4 milioane lei. Primarul Oane a semnat contractul
30.05
2019
Situatie de urgenta Corabia - stire actualizata!
30.05
2019
Situatie de urgenta in Corabia in urma unei furtuni violente!
25.05
2019
CSS Corabia, campioana judeţului Olt la juniori E.
16.05
2019
Faza finală a Olimpiadei Gimnaziilor la handbal
09.05
2019
Ziua de 9 Mai, omagiată în localitatea Grivita - Bulgaria
17.04
2019
Asfaltare în zona pieței - orașul Corabia
15.04
2019
Provocare la mișcare!
03.04
2019
LA MULTI ANI, JANDARMERIEI ROMÂNE!
11.03
2019
Grădiniţă construită de la zero în oraşul Corabia, printr-un proiect pe fonduri europene
07.03
2019
Primăria orașului Corabia a achiziționat un buldoexcavator
20.02
2019
Cum poate orașul Corabia să pună în valoare o zonă istorică atractivă pentru turismul național
31.01
2019
Interviu cu Iulică Oane, primarul oraşului Corabia
02.08
2018
Conferința turistică "Dunărea în anul centenar" CORABIA - OLT - ROMÂNIA
26.04
2018
Corabia are nevoie de promovare! Pașii prin care orașul de la Dunăre poate să devină o atracție turistică pentru români și străini.
19.03
2018
„Sunt convins că și din poziția de viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, domnul Paul Stănescu nu va uita niciodată orașul Corabia și județul Olt.”
25.07
2017
Corabia, locul perfect pentru o vacanta inedita.
09.11
2016
Programul de guvernare al Partidului Social Democrat - Împreună, îndrăznim să credem în România!
18.10
2016
AJUTOARE PENTRU ÎNCĂLZIREA LOCUINŢEI ÎN SEZONUL RECE NOIEMBRIE 2016 – MARTIE 2017
18.10
2016
Senatul a adoptat Legea Dragnea, care anulează 102 taxe nefiscale, inclusiv taxa radio-tv
18.10
2016
VIDEO/Oprescu: „Programul PSD îşi propune crearea unei clase de mijloc puternice”
05.04
2016
A fost reabilitat sistemul de iluminat public
28.03
2016
VENIȚI CU NOI PE "CORABIA PITICILOR"! EDIȚIA a-II-a
21.03
2016
Continuăm împreună! Corabia renaşte!
21.03
2016
Lansare de carte
03.03
2016
A inceput reabilitarea si modernizarea strazii Trecerea Dunarii!
22.02
2016
Zi istorica pentru orasul nostru!
24.01
2016
24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România
09.12
2015
Receptie proiect parc!
05.12
2015
5 Decembrie 2015- aprinderea luminilor festive de sarbatori!
05.12
2015
Memorialul Lulu Stanescu la final!
05.12
2015
Foştii fotbalisti ai echipei Progresul Corabia au fost omagiati!
04.12
2015
Cadouri de Mos Nicolae!
01.12
2015
1 Decembrie 2015
14.11
2015
Expoziţie columbofilă cu porumbei campioni
11.10
2015
PSD Corabia alege azi presedintele partidului la nivel national
08.10
2015
Incepand de astazi 07.10.2015 se reia circulatia feroviara pe ruta Corabia - Caracal si retur
23.09
2015
CORABIA DE AUR - 2015
04.09
2015
A inceput reabilitarea Casei de Cultura!
03.08
2015
Primaria Orasului Corabia beneficiaza de un microbuz nou
31.07
2015
Regulamentul festivalului Corabia de Aur
23.07
2015
Au inceput lucrarile de reabilitare la PARC si SAN SIRO!
29.06
2015
Ziua Dunării 2015
22.06
2015
Memorialul Ion Oblemenco - editia a XV-a
15.06
2015
CUNUNA DUNARII 2015- editia a III-a
12.06
2015
EXPRIMĂ-TE CUM AŞA SIMŢI!
08.06
2015
Cupa Dunarii la karate do !
01.06
2015
"Floare de tei" editia a XVI-a
01.06
2015
Festivalul "Pe aripile dansului" editia a II-a
21.05
2015
”Dragoste de copil”
09.05
2015
Primaria Orașului Corabia a sărbătorit ziua de 9 Mai
07.05
2015
Programul ZEP la Scoala Virgil Mazilescu
05.05
2015
Olteanca Florentina Caminescu, medaliată cu argint la CE de kaiac-canoe
05.05
2015
LANSAREA PROGRAMULUI NATIONAL DE CADASTRU SI CARTE FUNCIARA
28.04
2015
Concursul interjudetean de matematica "Danubius"-editia a IX a
22.04
2015
Inaugurarea distribuției gazelor naturale în Corabia
08.04
2015
“Scoala altfel” la Colegiul Tehnic Danubius Corabia
07.04
2015
Locuințe sociale pentru comunitățile de romi
07.04
2015
Este iminent un proiect de amenajări muzeale la Muzeul de Arheologie şi Etnografie Corabia
07.04
2015
GOVIA, OBICEI DE PRIMAVARĂ DIN CÂMPIA ROMANAŢIULUI
02.04
2015
Biroul Permanent National al Partidului Social Democrat s-a reunit luni, 30 martie 2015, la sediul PSD
02.04
2015
Raportul presedintelui Victor Ponta 2010 - 2015
31.03
2015
Elevi cu care ne mandrim!
26.03
2015
Veste bună pentru orașul Corabia!
24.03
2015
Zilele Portilor Deschise la G.P.N. “Corabia Piticilor”
19.03
2015
GAL Ecoleg Olt Dunare
09.03
2015
The Realities That We Are Blinded to But Can Save Our Lives
28.02
2015
CSPA Corabia se prezintă!
19.02
2015
Investiții de 70 milioane lei pentru modernizarea a trei porturi la Dunăre
16.02
2015
Transfer de know-how -management integrat pentru Primăria Corabia
04.02
2015
Interviu Iulică Oane, primarul oraşului Corabia
24.01
2015
Mica Unire sărbătorită în orașul Corabia
22.01
2015
Au inceput lucrarile la Microbursa de peste!
10.11
2014
LUCRARI DE REAMENAJARE A BAZEI SPORTIVE „SAN SIRO” CORABIA
10.11
2014
MODERNIZAREA PARCULUI CENTRAL DIN ORASUL CORABIA